Energie potențială

Parte a seriei de articole despre
Mecanică clasică
${\displaystyle {\vec {F}}=m{\vec {a}}}$ Principiul al II-lea al mecanicii
Istorie Cronologie
Ramuri Cinematică Dinamică Mecanică cerească aplicată a mediilor continue statistică Statică
Concepte Accelerație Energie cinetică potențială Forță aparentă contact frecare suprafață volum Impuls Inerție Lucru mecanic virtual Masă Moment cinetic de inerție Principiul lui D'Alembert Putere Sistem de referință inerțial neinerțial Spațiu Timp Viteză relativă
Formulări Legile lui Newton Mecanică analitică Mecanică lagrangiană Mecanică hamiltoniană Ecuația Hamilton–Jacobi
Subiecte de bază Deplasare Legea atracției universale Mișcare ecuații armonică rectilinie Solid rigid
Rotație Rotație Sistem de referință în rotație Viteză unghiulară Accelerație unghiulară Forță centripetă centrifugă Forța Coriolis Frecvență Oscilație oscilator armonic amortizare Pendul conic Vibrație
Oameni de știință Galileo Huygens Newton Kepler Horrocks Halley Euler d'Alembert Clairaut Lagrange Laplace Hamilton Poisson Daniel Bernoulli Johann Bernoulli Cauchy
Categorii Mecanică clasică
v d m

Energia potențială este energia unui sistem fizic, dependentă numai de poziția sau configurația diferitelor părți ale sistemului. Acest potențial poate fi convertit în orice altă formă de energie, de exemplu în energie cinetică și poate efectua lucru mecanic într-un proces.^[1] Unitatea de măsură a energiei potențiale în SI este Joule (simbol J).

Exemple de energie potențială

• energia dintre două mase care se atrag gravitațional ^[1] sau energia potențială a unei coloane de fluid datorată gravitației;
• energia de poziție într-un câmp de forțe inerțial (de exemplu forțe centrifuge);
• energia de deformare elastică;
• energia unui câmp electrostatic;^[1]
• energia unui câmp magnetic;
• energia chimică - de legătură a electronilor (de valență) în atomi și legături chimice;
• energia de legătură a nucleelor atomice
• energia osmotică.^{[necesită citare]}

Energia potențială gravitațională

Formula energiei potențiale gravitaționale este:

${\displaystyle E_{p}=G\centerdot h=m\cdot g\cdot h}$

unde

m - masa corpului

g - accelerația gravitațională

h - înălțimea față de nivelul de referință considerat 0

Teorema de variație a energiei într-un sistem neconservativ

Variația energiei potențiale a unui corp este egală cu opusul lucrului mecanic efectuat de rezultanta forțelor conservative care acționează asupra corpului respectiv, în mișcarea respectivă.^[2]

Lucrul mecanic al forțelor conservative este:^[2]

${\displaystyle L_{Fc}=-\Delta E_{p}}$

unde E_p este energia potențială.

Bariera de potențial

Bariera de potențial este un domeniu de separație între alte două domenii în care energia potențială a unei particule este mai mare decât cea corespunzătoare domeniilor laterale.

În particular, această situație se întâlnește în jurul nucleelor atomice în care, pentru distanțe r < R₀, forțele nucleare de atracție creează un potențial negativ, iar pentru r > R₀, acționează forțele coulombiene de respingere pentru orice particulă încărcată pozitiv.

În concepția clasică, dacă energia E a unei particule este mai mică decât înălțimea U_max a barierei de potențial, ea nu o poate străbate căci impulsul acesteia în interiorul barierei ar avea o valoare imaginară. Într-adevăr:

${\displaystyle E\equiv T+U_{max}={\frac {p^{2}}{2m}}+U_{max},}$

de unde:

${\displaystyle p={\sqrt {2m(E-U_{max})}};}$

deci pentru E < U_max, p este imaginar.

În mecanica cuantică există o probabilitate diferită de zero ca o microparticulă să treacă prin bariera de potențial, chiar dacă energia acesteia este mai mică decât înălțimea barierei (Efect tunel).

Note

	Portal Fizică
	Portal Energie