Integralele Wallis

În matematică, și mai precis în analiză, integralele Wallis sunt o familie de integrale introduse de John Wallis.

Portretul lui Wallis, datat cu anul 1701

Definiție

Integralele Wallis ( W n ) n N {\displaystyle (W_{n})_{\,n\,\in \,\mathbb {N} \,}} sunt definite de șirurile:

W n = 0 π 2 sin n x d x , {\displaystyle W_{n}=\int _{0}^{\frac {\pi }{2}}\sin ^{n}x\,dx,}

sau, echivalent (făcând substituția: x = π 2 t {\displaystyle x={\frac {\pi }{2}}-t} ):

W n = 0 π 2 cos n x d x {\displaystyle W_{n}=\int _{0}^{\frac {\pi }{2}}\cos ^{n}x\,dx}

Cazuri particulare

In particular, câțva termeni sunt în tabelul:

W 0 {\displaystyle W_{0}} W 1 {\displaystyle W_{1}} W 2 {\displaystyle W_{2}} W 3 {\displaystyle W_{3}} W 4 {\displaystyle W_{4}} W 5 {\displaystyle W_{5}} W 6 {\displaystyle W_{6}} W 7 {\displaystyle W_{7}} W 8 {\displaystyle W_{8}} ...
π 2 {\displaystyle {\frac {\pi }{2}}} 1 {\displaystyle 1} π 4 {\displaystyle {\frac {\pi }{4}}} 2 3 {\displaystyle {\frac {2}{3}}} 3 π 16 {\displaystyle {\frac {3\pi }{16}}} 8 15 {\displaystyle {\frac {8}{15}}} 5 π 32 {\displaystyle {\frac {5\pi }{32}}} 16 35 {\displaystyle {\frac {16}{35}}} 35 π 256 {\displaystyle {\frac {35\pi }{256}}} ...

Legătura cu funcțiile beta și gamma

Integralele Wallis: W n = 0 π 2 sin n θ d θ = 0 π 2 cos n θ d θ {\displaystyle W_{n}=\int _{0}^{\frac {\pi }{2}}\sin ^{n}\theta d\theta =\int _{0}^{\frac {\pi }{2}}\cos ^{n}\theta d\theta }

pot fi calculate cu ajutorul funcțiilor beta și gamma. Conform relației B ( x , y ) = B ( y , x ) {\displaystyle \mathrm {B} (x,y)=\mathrm {B} (y,x)} , avem:

W n = 1 2 B ( n + 1 2 , 1 2 ) {\displaystyle W_{n}={\frac {1}{2}}B\left({\frac {n+1}{2}},{\frac {1}{2}}\right)}

și avem două cazuri, pentru n = 2 p + 1 {\displaystyle n=2p+1} și n = 2 p {\displaystyle n=2p} . Pentru aceste valori ale lui n {\displaystyle n} avem:

W 2 p + 1 = 1 2 B ( p + 1 , 1 2 ) = Γ ( p + 1 ) Γ ( 1 2 ) 2 Γ ( p + 3 2 ) = p ! Γ ( 1 2 ) ( 2 p + 1 ) Γ ( p + 1 2 ) {\displaystyle W_{2p+1}={\frac {1}{2}}B\left(p+1,{\frac {1}{2}}\right)={\frac {\Gamma (p+1)\Gamma ({\frac {1}{2}})}{2\Gamma (p+{\frac {3}{2}})}}={\frac {p!\Gamma ({\frac {1}{2}})}{(2p+1)\Gamma (p+{\frac {1}{2}})}}} .

Cum însă

Γ ( n + 1 2 ) = 1 3 5 ( 2 n 1 ) 2 n π {\displaystyle \Gamma \left(n+{\frac {1}{2}}\right)={\frac {1\cdot 3\cdot 5\dots (2n-1)}{2^{n}}}{\sqrt {\pi }}} ,

obținem

W 2 p + 1 = 2 p p ! 1 3 5 ( 2 p + 1 ) = 4 p p ! 2 ( 2 p + 1 ) ! {\displaystyle W_{2p+1}={\frac {2^{p}p!}{1\cdot 3\cdot 5\dots (2p+1)}}={\frac {4^{p}p!^{2}}{(2p+1)!}}} .

Într-un mod asemănător se calculează și

W 2 p = 1 2 B ( p + 1 2 , 1 2 ) = Γ ( p + 1 2 ) Γ ( 1 2 ) 2 Γ ( p + 1 ) {\displaystyle W_{2p}={\frac {1}{2}}B\left(p+{\frac {1}{2}},{\frac {1}{2}}\right)={\frac {\Gamma (p+{\frac {1}{2}})\Gamma ({\frac {1}{2}})}{2\Gamma (p+1)}}}

iar în final se obține

W 2 p = 1 3 5 ( 2 p 1 ) 2 p + 1 p ! π = ( 2 p ) ! 4 p p ! 2 π 2 {\displaystyle W_{2p}={\frac {1\cdot 3\cdot 5\dots (2p-1)}{2^{p+1}p!}}\pi ={\frac {(2p)!}{4^{p}p!^{2}}}{\frac {\pi }{2}}} .

Este ușor de observat că

W n + 2 = 1 2 B ( n + 2 + 1 2 , 1 2 ) = 1 2 B ( n + 1 2 + 1 , 1 2 ) = ( n + 1 ) 2 n 2 + 1 W n = ( n + 1 n + 2 ) W n {\displaystyle W_{n+2}={\frac {1}{2}}B\left({\frac {n+2+1}{2}},{\frac {1}{2}}\right)={\frac {1}{2}}B\left({\frac {n+1}{2}}+1,{\frac {1}{2}}\right)={\frac {\frac {(n+1)}{2}}{{\frac {n}{2}}+1}}W_{n}=\left({\frac {n+1}{n+2}}\right)W_{n}} .

Se poate considera că

W α = 1 2 B ( α + 1 2 , 1 2 ) {\displaystyle W_{\alpha }={\frac {1}{2}}B\left({\frac {\alpha +1}{2}},{\frac {1}{2}}\right)}

chiar și pentru valori reale ale lui α {\displaystyle \alpha } mai mari ca -1, și, ca urmare , se pot obține, folosind definiția funcției beta [1] , că

0 π 2 d θ sin θ = 0 1 2 d t 1 t 4 = Γ 2 ( 1 4 ) 2 2 π {\displaystyle \int _{0}^{\frac {\pi }{2}}{\frac {d\theta }{\sqrt {\sin \theta }}}=\int _{0}^{1}{\frac {2dt}{\sqrt {1-t^{4}}}}={\frac {\Gamma ^{2}({\frac {1}{4}})}{2{\sqrt {2\pi }}}}} ,


0 π 2 sin θ d θ = 0 1 2 t 2 d t 1 t 4 = ( 2 π ) 3 2 Γ 2 ( 1 4 ) {\displaystyle \int _{0}^{\frac {\pi }{2}}{\sqrt {\sin \theta }}d\theta =\int _{0}^{1}{\frac {2t^{2}dt}{\sqrt {1-t^{4}}}}={\frac {(2\pi )^{\frac {3}{2}}}{\Gamma ^{2}({\frac {1}{4}})}}} .

Produsul acestor două integrale ne conduce la

0 1 d t 1 t 4 0 1 t 2 d t 1 t 4 = π 4 {\displaystyle \int _{0}^{1}{\frac {dt}{\sqrt {1-t^{4}}}}\int _{0}^{1}{\frac {t^{2}dt}{\sqrt {1-t^{4}}}}={\frac {\pi }{4}}}

Vezi și

Legături externe

  • John Wallis
  • Formula Wallis
  • Funcția Gamma
  • Integrale particulare
  • The gamma and the beta function – TU Delft Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Beta Function – MathWorld

Note

  1. ^ B ( x , y ) = 0 1 t x 1 ( 1 t ) y 1 d t {\displaystyle \mathrm {B} (x,y)=\int _{0}^{1}t^{x-1}(1-t)^{y-1}dt}