Marea Ambasadă

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
  • Calitatea informațiilor sau a exprimării trebuie îmbunătățită. Marcat din august 2012.
  • Trebuie pus(ă) în formatul standard. Marcat din august 2012.
  • Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din august 2012.

 Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.
Marea Ambasadă a lui Petru cel Mare 1697–1698 (Gravură în cupru al olandezului Marcus)

Marea Ambasadă (în rusă Великое посольство Welikoje possolstwo) denumește misiunea diplomatică trimisă de Țarul Petru I al Rusiei în vestul Europei în anii 1697/1698, fiind constituită din trei ambasadori, François Le Fort, Fiodor Alexeevici Golovin și Prokopy Voznitsyn, alte 300 persoane și 35 voluntari[1]. Oficial conducerea delegației a fost încredințată de către Petru I elvețianului Le Fort. În realitate era condusă de Petru însuși care era alaturat grupului sub numele "Piotr Mihailovici", un militar de rang inferior.

Oficial, delegația îsi propunea să revigoreze coaliția fărâmițată a statelor europene împotriva otomanilor, cu care Rusia se afla în război de peste un an. Deși obiectivul era cât se poate de serios, adevăratul scop a lui Petru era de a afla tot ce-i stătea în putință despre noile metode din domeniul construcției de nave și al altor sfere ale tehnologiei moderne, necunoscute în Rusia.

Petru I a fost primit la toate marile Curți, dar dorința sa politică de sprijinire a Rusiei în lupta împotriva Imperiului Otoman, nu a vrut nimeni să i-o îndeplinească.

Delegația rusă în Haga
(S. van Beest, anul necunoscut)

Legături externe

Petru I al Rusiei

Note

  1. ^ Voluntarii nu au fost membrii benevoli ai Delegației, ci ostatici forțați din rândurile nobilimii. Acești voluntari de viță nobilă aveau misiunea să învețe ca dulgheri meșteșugul construcției de corăbii, dar în primul rând să asigure loialitatea grupului față de Țar; după Astrid Blome: Das deutsche Russlandbild im frühen 18. Jahrhundert, S. 74.